Ore DECISIVE pentru șefia Comisiei Europene. Ce jocuri se fac împotriva Ursulei von der Leyen cu o zi înaintea votului / „Pot fi SURPRIZE!”

Ursula von der Leyen mai vrea un mandat la șefia Comisiei Europene. A câștigat formal susținerea grupului politic din care face parte, chiar la București, la Congresul PPE de la jumătatea lunii martie. Și se îndreaptă către votul de joi din Parlamentul European.

UPDATE 

Von der Leyen își susține candidatura în fața europarlamentarilor

Sesiunea Parlamentului European, de la Strasbourg, la ora 10.00, ora României. Ursula von der Leyen va susține declarația de candidat la funcția de președinte al Comisiei în fața europarlamentarilor.

La ora 14.00, ora României, încep dezbaterile și votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.

UPDATE

CJUE: Comisia Europeană a greșit ascunzând detaliile ofertelor privind vaccinurile Covid

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât, miercuri, că Executivul nu a acordat publicului „acces suficient de larg” la contractele de vaccin împotriva Covid-19 și a constatat nereguli în justificarea redactării unor părți din documente, informează Politico.

Conform sursei citate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că Executivul condus de Ursula von der Leyen „nu a demonstrat că un acces mai larg la aceste clauze ar submina de fapt interesele comerciale ale acestor întreprinderi”.

De asemenea, Curtea a stabilit că decizia Comisiei de a redacta secțiuni din acorduri conține „nereguli”. Citește mai multe aici. 

Știrea inițială

Dacă liderii UE i-au acordat un „sprijin larg” fostului ministru german al Apărării pentru un al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are misiunea de a-i convinge și pe europarlamentari.

După alegerile din 9 iunie, grupul majoritar din Parlament rămâne PPE, cu 9 eurodeputați în plus față de mandatul precedent, cu observația că numărul total al europarlamentarilor a crescut de la 703 la 720 în noul Legislativ.

Socialiștii de la S&D rămân pe poziția a doua, cu 136 locuri, față de 138.

Surpriza noului Parlament o constituie proaspăt înființatul grup, Patrioți pentru Europa. 

Victor Orbán și Marine Le Pen și-au dat mâna și, în doar o săptămână de negocieri, au înghițit grupul Identitate și Democrație (n.r. – ID, născut în 2019) și au atras suficient de mulți reprezentanți pentru a deveni al treilea grup ca mărime, cu 84 de membri. Cei doi au mai avut o tentativă de a forma un grup, în 2019.

Grupul Conservatorii și Reformiștii (ECR) al Giorgiei Meloni are 78 de membri, iar Renew a picat de pe podium abia pe locul al cincilea, cu 74 de membri. Verzii și Stânga au în jur de 50 de membri fiecare.

Von der Leyen se pregătește de ceva vreme pentru un nou mandat. Însă, după scrutinul europarlamentar, care a plasat PPE pe primul loc detașat, a prins încredere și a început negocierile.

O analiză recentă a Euronews o dă câștigătoare pe șefa Comisiei, după ce ar fi atras voturile S&D și ale Renew, cu „un potențial de 401 de voturi”, de la cele trei grupuri.

„Pot fi surprize!”

Pentru a câștiga, Von der Leyen are nevoie de 361 de voturi. Reprezentanții PPE nu sunt atât de siguri, însă, pe o victorie, mai ales că votul este secret.

Teoretic câștigă. Practic, la vot secret va fi greu. Pot fi surprize!, a declarat un reprezentant PPE pentru Gândul.

Surse politice au transmis că taberele sunt împărțite cu o zi înaintea votului în cel mai mare grup politic, care a confirmat-o candidat pe Von der Leyen încă din luna martie.

Italienii din PPE nu o votează, sunt 9 oameni. Nici francezii din PPE nu o votează (n.r. 8 membri) și ceva nordici și polonezi. Asta doar din PPE, afirmă sursele politice pentru Gândul.

Asta înseamnă că vor lipsi minimum 40 de voturi din cele 188 drept unanimitate a grupului PPE.

Îi vor lipsi minim 40 de voturi din 188, cât e promis. Plus o parte din socialiști, care teoretic îi dau toți votul, plus partidul lui Macron din Renew. Nu va fi simplu deloc, completează pentru Gândul, sursele politice.

Nici socialiștii de la S&D nu ar înclina în unanimitate pentru Von der Leyen. „Alții sunt favoriții”, a transmis un reprezentant S&D, pentru Gândul.

Giorgia Meloni, nehotărâtă. Orbán, la cuțite cu Von der Leyen

La reuniunea informală a liderilor UE, din 28 iunie, Victor Orbán ar fi votat împotriva șefei Comisiei, iar Giorgia Meloni s-ar fi abținut.

Politico scrie că Von der Leyen s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări despre amenințările hibride din partea Rusiei și migrația ilegală. Când a părăsit sala, șefa Comisiei a descris discuția ca fiind „intensă”.

Nu este un mare secret… că va exista o scindare în grupul ECR, a declarat Roberts Zīle, un europarlamentar leton, care a spus că încă nu s-a hotărât cum să voteze.

Cea mai mare diviziune din ECR ar putea fi între polonezi, care sunt neclintiți împotriva Ursulei von der Leyen, și italieni, care ar putea vota pentru.

Românii din ECR, cei 6 europarlamentari AUR, au mandat de la George Simion să nu o voteze pe Ursula von der Leyen.

Victor Orbán e la cuțite cu Ursula von der Leyen, iar Patrioții pentru Europa vor merge pe linia liderului de la Budapesta. După escapadele „de pace” la Beijing, Moscova și Mar-a-Lago ale lui Orbán, Von der Leyen a primit o solicitare de anulare a dreptului de vot al Ungariei.

Într-o scrisoare obținută de POLITICO, 63 de europarlamentari s-au adresat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel, și șefului Parlamentului European, Roberta Metsola, spunând că premierul ungar Viktor Orbán „a provocat deja daune semnificative prin exploatarea și abuzul de rolul Președinției Consiliului”.

Mai mult decât atât, Ursula von der Leyen a decis să boicoteze reuniunile informale ale Consiliului UE „în lumina evoluțiilor recente care marchează începutul președinției ungare”.

Asta este în prezent. În 2019, însă, Von der Leyen a ajuns în fruntea Comisiei și cu voturile lui Orbán.

La vremea aceea, premierul ungar a ieșit euforic după ce s-a întâlnit pentru prima dată la Bruxelles cu președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen.

Pe 1 august 2019, premierul ungar declara că sprijinirea fostului ministru german al apărării pentru această funcție a fost „o decizie bună”.

Cu un cap ungur și un ochi maghiar privind o doamnă germană, pot spune publicului maghiar că o doamnă serioasă a devenit președintele Comisiei Europene, declara Orbán, citat de Politico.

Ursula așteaptă decizia Curții Europene de Justiție

Curtea Europeană de Justiție a confirmat că va emite o hotărâre mult așteptată cu privire la accesul la informații legate de gestionarea de către Ursula von der Leyen a contractelor de vaccin împotriva pandemiei, miercuri 17 iulie, în ajunul votului.

Se așteaptă ca decizia să fie disponibilă public până la începutul după-amiezii de miercuri, conform Euronews.

Totul a plecat de la europarlamentari ai Verzilor, care au depus cereri de acces la contracte de vaccin COVID-19 în 2021, negociate de Comisie, în încercarea de a înțelege termenii și condițiile acordurilor, intermediate de executivul UE.

Atenția s-a îndreptat asupra schimbului de mesaje între șefa Executivului de la Bruxelles și Albert Bourla, CEO Pfizer, cu intenția de a afla mai multe detalii despre cum au fost intermediate contractele.

Până acum, grupul Verzilor nu a anunțat public o decizie privind susținerea șefei Comisiei pentru un nou mandat.

Europarlamentarul român, Nicu Ștefănuță, membru al grupului Verzilor, a declarat pentru Gândul că o va vota pe Von der Leyen.

Cred că Ursula von den Leyen are șanse mari. Da, noi o susținem pentru că vrem să fim parte a guvernării europene. Atunci, lucrul acesta trece prin susținerea președintei Comisiei. Sperăm să avem și noi (n.r. grupul Verzilor) un comisar, în noua Comisie Europeană, a declarat Ștefănuță.

Reamintim că în 2019, Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene, pe 16 iulie, cu 383 de voturi pentru din 733 exprimate și a preluat mandatul pe 1 noiembrie. Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.

Dacă va câștiga, se așteaptă ca Von der Leyen să-și anunțe programul pentru următorul executiv al UE într-un discurs la Parlamentul European de la Strasbourg, pe 18 iulie.

CITEȘTE ȘI: